Cuvinte pe care le-am judecat


"Nu-i nimeni vinovat",
sunt cuvinte care mă sufocă, ca și cum uneori cineva este vinovat iar discuțiile se rezumă la asta, este sau nu cineva vinovat, acest cineva o să suporte consecințele. Cuvinte care pot genera o discuție interminabilă despre asumare și mai puțin despre învățare sau despre loialitate, prietenie.
"Dacă vrei să fii cum vrei tu va fi nevoie să stai în pădure",
sunt cuvinte care arată strădania și lupta oamenilor de a fi într-o lume cu norme și frica de a fi singur, ori justificare pentru tine că nu găsești o soluție de a exista fără să fii judecat, de asemenea cuvinte care arată neacceptarea de sine. Un fel de cub peste cub peste un alt cub, adică gânduri care se susțin unele pe altele, iar dacă ai da cu praștia într-unul și ar cădea, s-ar prăbuși toată grămadă de gânduri sau cuburi care stau în față ca un perete. 
"În relații e nevoie să te pui în perspectiva celuilalt",
sunt cuvinte care sună atât de frumos și care sparg alte cuburi, dar care nu sunt puse în practică, iar dacă sunt îți dai seama că e mult mai greu decât credeai.
"E nevoie de implicare", 
sunt cuvinte spuse și neasculate de nimeni, de mai multe ori, de către un prieten.
 "Vorbește la general, deși are o problemă cu mine și încearcă să îmi transmită un mesaj în fața mai multor oameni", sunt cuvinte spuse mie și nu persoanei care are nevoie să știe asta.
"Minte mult, nu am încredere în el", 
sunt cuvinte spuse, asculate dar prea dureroase că să fie luate ca atare.
 "Tu să nu vorbești cu mine niciodată așa", 
sunt cuvinte care sunt spuse doar de o singură parte, neluând în calcul a doua opinie și că există o soluție care include implicarea ambelor părți.
"Părul îmi stă nașpa, parcă am o căpiță de fân în cap", 
afirmație spusă de mine, care arată strădania de a crea o primă, bună impresie. Un gând pe care foarte puține persoane au încercat să mi-l demonteze.
"Te iubesc", sunt cuvinte vindecătoare spuse de mai multe ori de toată lumea care m-au  făcut să mă simt întreagă, dar mai ales când le-am spus eu. Chiar și acum când le scriu se simte atât de bine: te iubesc! 
"Mă iubesc", sunt cuvinte care nu sunt spuse deloc și mi-ar plăcea să le aud, care ar arata că eu sunt prietenă cu mine sau tu ești prieten cu tine așa cum ești cu alte persoane.
Aceste cuvinte pe care le-am auzit și pe care le-am judecat sunt defapt trăirile, părerile, percepțiile unor oameni, sunt adevăruri personale și eu m-am aflat în mijlocul lor. Le-am văzut ca niște erori de cod, care în viața oamenilor și a mea au tot apărut pentru că nu li s-a găsit o soluție, ca niște probleme de matematică fără rezolvări de moment care au intrat în contradicție cu alte păreri, cu alte percepții ale altor oameni.
Aceste cuvinte pe care le-am auzit și pe care le-am judecat pot fi defapt rezolvate... doar... ah... stai... ai răbdare, ia o pauză de la a gândi atât de mult. Poate dacă închizi ochii e mai bine, un singur minut. Poate cu căștile în urechi ascultând o melodie melancolică https://soundcloud.com/instupendo/boy, fiind neutru un timp. Poate nici nu e nevoie să găsești o soluție acum, poate chiar va veni singură, din părți pe care nu le poți vedea acum.
Aceste cuvinte pe care le-am auzit și pe care le-am judecat defapt nu le mai judec.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu